Noua reglementare la nivel european îndeamnă statele membre să vină cu măsuri prin care limitează dobânzile excesive la creditele de consum, cum ar fi plafoanele, și le recunoaște dreptul de a limita sau interzice comisioanele. Creditorii vor trebui să fie mai atenți atunci când evaluează situația potențialilor debitori și vor trebui să-i informeze mai temeinic înainte de semnarea contractelor, dar și să-i ademenească cu o publicitate mai cumpătată. Pentru debitori vor fi avertismente că „Atenție! Banii împrumutați costă bani”
Bancomatele, automatele pentru bilete și alte servicii de comunicații electronice vor trebui accesibilizate din 2025, pentru a dezvolta o societate mai favorabilă incluziunii și a facilita o viață independentă pentru persoanele cu dizabilități, prevede un proiect de lege promulgat de șeful statului. Toate firmele și instituțiile vizate trebuie să aplice noile reglementări pentru produsele și serviciile introduse pe piață după 28 iunie 2025.
La solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, care a avertizat că România riscă să achite milioane de euro într-un proces iminent la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), deputații au modificat rapid proiectul de lege care a generat controverse prin intenția - la care s-a renunțat - de a obliga furnizorii de servicii de comunicații interpersonale, precum WhatsApp, Facebook, Telegram, să permită interceptarea comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii. În urma deciziei Curții Constituționale, deputații au eliminat din sarcina funizorilor de internet obligația de a fumiza informațiile stocate referitoare trafic, identificarea clienților, plățile acestora și istoricul accesărilor. Curtea a constatat că o astfel de prevedere a fost declarată neconstiuțională încă din 2014, iar nici până azi Parlamentul nu a rectificat-o. Furnizorii de internet vor fi obligați însă să permită interceptarea legală a comunicațiilor, inclusiv să suporte costurile aferente, așa cum prevede acum Codul de procedură penală.
Ministerul Afacerilor Externe solicită Parlamentului adoptarea cât mai rapidă, chiar în sesiune extraordinară, a legii prin care este transpusă Directiva UE 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice, pentru e evita ca România să achite milioane de euro într-un proces iminent la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Proiectul de lege a iscat controverse prin intenția de a obliga furnizorii de servicii de comunicații interpersonale precum WhatsApp, Facebook sau Telegram să permită interceptarea comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii. În urma sesizărilor opoziției și Avocatului Poporului, Curtea Constituțională a admis că obligarea furnizorilor de internet la ineterceptarea utizilizatorilor, care a fost păstrată în forma finală a legii, este neconstituțională, așa că Parlamentul trebuie să adopte din nou proiectul fără aceste prevederi.
Comisia Europeană a decis astăzi să trimită România, Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovenia și Suedia, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu au transpus integral în legislația națională Codul UE al comunicațiilor electronice și nu au comunicat Comisiei modul de transpunere al acestuia.
Emiterea de acțiuni la purtător devine interzisă în România, după ce președintele Iohannis a semnat astăzi proiectul de lege care instituie această interdicție. Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar deținătorii acestui tip de acțiuni vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a actului. Conform noii legi, tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat miercuri de Parlament. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minorităților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat luni de Senat. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minotriăților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli de circa 1 și jumătate, riscând să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege, avizat astăzi ca decizie finală. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. Sunt introduse și obligații de identificare a benficiarilor reali pentru asociații și fundații, dar cu scutiri pentru organizațiile minorităților naționale. România trebuia să adopte aceste reguli de peste 1 an, iar acum riscă să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, căruia deputații din comisiile de specialitate i-au întocmit astăzi raportul final de adoptare. Anumite tranzacții comerciale și relații de afaceri nu vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari, așa cum fusese pregătită anterior decizia.
Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii au modificat în acest sens, luni, prin vot în plen, normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii din comisiile juridică și apărare au modificat, marți, în acest sens normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
România riscă două premiere care îi vor face probleme în perioada deținerii președinției în exercițiu a UE. I-ar putea fi impuse, de către Curtea de Justiție a UE, sancțiuni pecuniare chiar în perioada președinției, ca urmare a netranspunerii în legislația națională a directivei privind combaterea spălării banilor care elimină acțiunile la purtător. România ar fi astfel primul stat UE care primește aceste sancțiuni în baza Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009. Sancțiunile sunt de ordinul milioanelor de euro și pot crește pe măsură ce Parlamentul României întârzie să adopte proiectul, relevă un document oficial aflat în posesia Profit.ro.
Comisia Europeană a decis astăzi să trimită România și Grecia în fața Curții de Justiție pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. Directiva a fost abia aprobată de Guvern, la finele lunii mai, și mai trebuie aprobată și de Parlament. În baza Directivei, conform datelor analizate de Profit.ro, firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri, care nu includ elementele de identificare ale titularului, vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Directiva ar fi trebuit implementată de anul trecut. Acum, termenele de conformare vor fi calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar actul este publicat în Monitorul Oficial.
Guvernul a aprobat, astăzi, proiectul de lege care transpune directiva europeană în baza căreia, conform datelor analizate de Profit.ro, firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri, care nu includ elementele de identificare ale titularului, vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Directiva ar fi trebuit implementată de anul trecut. Acum, termenele de conformare vor fi calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar actul este publicat în Monitorul Oficial.
Firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Condițiile sunt introduse într-un proiect de lege redactat la nivelul Ministerului Justiției și care urmează să fie avizat de Guvern, termenele de conformare urmând să fie calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar acesta este publicat în Monitorul Oficial.
Comisia economică din Senat a solicitat, odată cu depunerea raportului de specialitate, supunerea imediată spre adoptarea plenului Camerei superioare a Parlamentului a proiectului de lege care implementează directiva europeană privind comercializarea produselor din tutun. Solicitarea ar putea fi aprobată săptămâna viitoare de Biroul Permanent al Senatului, iar proiectul ar putea fi adoptat după 7 iunie.
Paradoxal, deși susținea adoptarea termenului de aplicare a directivei, de 20 mai, guvernul a trimis către Parlament proiectul de-abia după 9 zile de la aprobare, pe 4 martie. Proiectul a fost apoi trimis către patru comisii spre avizat și către alte două pentru redactarea unui raport comun. Termenul pentru avizare a fost de 15 martie, iar cel pentru redactarea raportului 22 martie 2016. Până în prezent (28 martie - n.r.), doar trei comisii avizaseră favorabil proiectul guvernului
Proiectul de lege care preia noile reguli UE de schimbare a procesului de producție a țigărilor intră în vigoare din 20 mai 2016, dar va permite introducerea pe piață a mai multor produse neconforme încă un an, până la 20 mai 2017. Simultan, vor fi acceptate exceptări temporare, până la data de 20 mai 2019, de la obligația privind poziția avertismentului de sănătate și a timbrului fiscal pe pachetele de țigări.
Proiectul de lege care preia noile reguli UE de schimbare a procesului de producție a țigărilor, ceea ce va impune eliminarea de pe piață, din luna mai, a unor produse precum țigările aromate și pachetele slim, a fost aprobat, miercuri, de Guvern și transmis Parlamentului spre dezbatere. Noile reguli UE trebuie aplicate de către producătorii de tutun din 20 mai.